Fundația potrivită se alege după terenul de sub casă, după greutatea construcției și după adâncimea de îngheț, nu după ce a făcut vecinul sau după cel mai mic preț la metrul cub de beton. Dintre tipurile de fundație folosite la casele mici, cele mai întâlnite sunt fundația continuă sub ziduri, radierul general și fundația pe piloți.
Fundația preia încărcările din întreaga clădire (zidurile, planșeele, acoperișul, zăpada, mobilierul) și le transmite terenului într-un fel pe care acesta îl poate duce. Aici apare și prima capcană: o casă nu se strică pentru că terenul e slab, ci pentru că terenul cedează inegal, mai mult într-un colț decât în celelalte.
De ce începe totul cu studiul geotehnic?
Studiul geotehnic este un raport întocmit de un specialist pe baza unor foraje sau sondaje făcute chiar pe parcela ta. Îți arată din ce straturi e format terenul, la ce adâncime apare apa subterană, cât de compresibil este pământul și ce încărcare poate suporta în siguranță. Fără el, proiectantul alege fundația din presupuneri.
Costul studiului este o mică parte din bugetul unei case, iar o fundație refăcută după ce au apărut crăpăturile costă de zeci de ori mai mult. Când terenul e în pantă, aproape de o apă sau pe o umplutură veche, studiul nu mai este o recomandare, ci punctul de plecare pentru tot restul proiectului.
Fundația continuă sub ziduri
Este varianta clasică pentru casele cu parter sau cu parter și etaj, construite pe un teren stabil. Betonul armat se toarnă într-un șanț săpat sub fiecare zid portant și formează o talpă care răspândește greutatea pe o suprafață mai mare. Peste talpă urmează elevația, adică zidul de beton sau de blocuri care urcă până la nivelul soclului.
Avantajul principal este consumul rezonabil de material: betonezi doar sub ziduri, nu sub toată casa. Dezavantajul se vede la terenurile cu apă aproape de suprafață sau cu argile care își schimbă volumul odată cu umiditatea. Acolo, benzile de fundație pot lucra neuniform.
Radierul general: o placă sub întreaga casă
Radierul este o placă groasă de beton armat, turnată sub toată suprafața construcției. Se comportă bine pe terenuri cu capacitate portantă mică, pentru că sarcina se împarte pe o arie mare, și tolerează o tasare ușoară fără să crape. Casele cu subsol sau cele aflate sub nivelul apei freatice îl folosesc des, fiindcă placa face și rol de bază etanșă.
Prețul este mai ridicat, pentru că armătura și betonul se consumă pe toată suprafața. În schimb, execuția e adesea mai rapidă și mai ușor de organizat, iar dacă placa este bine izolată, ea poate deveni baza pardoselii de la parter.
Când ajung piloții în discuție?
Piloții sunt stâlpi de beton armat forați sau bătuți în pământ până la un strat solid aflat mai jos. Se aleg atunci când terenul de la suprafață este prea slab pe o grosime mare: turbă, umpluturi vechi, argile moi. Casa nu mai stă pe pământul nesigur, ci pe stratul bun de dedesubt, iar piloții duc sarcina până acolo.
Este soluția cea mai scumpă dintre cele trei și cere echipamente speciale, plus un proiect de specialitate; nu se improvizează pe șantier. Dacă lucrarea cere un utilaj de forat sau un excavator mai multe zile, merită să înțelegi cum se calculează costul orar al unui utilaj, ca să compari corect ofertele primite.
Cât de adânc se coboară cu fundația?
Talpa fundației trebuie să se afle sub adâncimea de îngheț, adică sub nivelul până la care ajunge înghețul în pământ în timpul iernii. Apa din sol își mărește volumul când îngheață și poate ridica sau deforma o fundație prea superficială. În multe zone din țară, adâncimea de îngheț este de aproximativ un metru sau puțin peste, dar valoarea exactă pentru parcela ta se ia din normativ și din studiul geotehnic.
Pe lângă îngheț contează și stratul pe care se reazemă talpa. Nu se fundează pe pământ vegetal, pe resturi de construcție sau pe umplutură necompactată; se coboară până la pământul natural, compact, indicat în studiu.
Criteriile de alegere, puse cap la cap
| Tip de fundație | Potrivită pentru | Ce trebuie urmărit |
|---|---|---|
| Continuă sub ziduri | teren stabil, casă mică sau medie | apa freatică ridicată, argilele active |
| Radier general | teren slab, subsol, apă aproape de suprafață | cost mai mare, armare corectă |
| Piloți | straturi slabe pe grosime mare | proiect specializat, echipamente speciale |
Greșeli care se plătesc târziu
- sărirea peste studiul geotehnic și alegerea fundației după aspectul terenului;
- turnarea betonului într-un șanț cu apă sau cu noroi pe fund;
- armătura lăsată direct pe pământ, fără distanțieri care o ridică în beton;
- fundare pe umplutură nesigură sau pe pământ vegetal;
- lipsa hidroizolației și a drenajului în jurul fundației.
Mai e un detaliu care se uită: timpul. Betonul are nevoie de aproximativ 28 de zile ca să atingă rezistența de calcul, iar în primele zile trebuie ținut umed și ferit de îngheț. O fundație turnată toamna târziu și lăsată neprotejată prinde prima iarnă într-o stare fragilă, iar dacă lucrările continuă peste iarnă, ajută să știi ce verifici înainte de primul ger serios.
Întrebări frecvente
Pot alege singur tipul de fundație?
Nu. Tipul și dimensiunile fundației le stabilește un proiectant structurist pe baza studiului geotehnic. Tu poți discuta variantele și costurile, dar calculul nu se face din ochi.
Fundația trebuie să fie mai groasă la o casă cu etaj?
De obicei da, pentru că greutatea totală crește. Dimensiunea exactă depinde însă de teren și de calcul, nu de o regulă simplă după numărul de niveluri.
Cât stă fundația descoperită înainte de ziduri?
Cel puțin până când betonul se maturizează, iar hidroizolația și drenajul sunt gata. Lăsată luni întregi în aer liber, fundația adună apă în șanțuri și se degradează.
